Iubesc oamenii creativi, care fac lucruri frumoase și cu bun gust. Și cum sunt înconjurată doar de astfel de oameni, era inevitabil să nu-mi doresc să vă prezint povestea lor, iar primul ales este brand-ul – Motifs. Fondatoarea și designerul brand-ului, Dorina Țugurlan este cea care a dat naștere acestui minunat proiect creativ. Ea reușește să reinventeaze, reinterpreteaze și resuscitateaze cu succes designul românesc, iar produsele pe care le creează se nasc din ideile și sentimentele ei. Sunt atât de bucuroasă că am putut să-i cunosc povestea și să aflu mai multe despre acest brand și mai cred cu tărie că trebuie să susținem oamenii care lucrează cu pasiune și fac lucruri de mâna lor cu atâta dedicare.
De unde a pornit ideea Motifs ( numele)?
Povestea Motifs a început, ca și idee acum aproximativ 5 ani, din nevoia de sens, de a face ceva meaningful, de a mă apropia de cine știam că sunt și ca un refugiu ce credeam ca va fi temporar.
Mă aflam într-un punct al vieții profesionale în care nu mă regăseam, în care eram copleșita, încărcată și căutam din ce în ce mai des activități care să mă deconecteze. Viața de manager în corporație, cu tot ce înseamnă ea: responsabilități, decizii, consecințe, emoțiile oamenilor, situații, presiune, ore lungi de muncă poate fi copleșitoare la un moment dat.
Așa că plecam des în locuri liniștite. Departe de business, oraș, aglomerație și zgomot. La noi în țară sau în afară. Așa mi-am dat seama că prefer lucrurile simple, locurile simple și oamenii simpli. Și că avem multe lucruri cu care să ne mândrim și pe care rareori le găsești în altă parte. Printre care se numără și meseriile și meșteșugul.
Mi-am amintit și de copilaria la țară. De bunicile mele, de sunetul mașinii de cusut dimineața. De atmosfera liniștită și de valorile cu care am crescut. Pe parcurs am căutat modalitati de a le aduce în prezent, în viața mea și a altora. Zile, săptămâni, luni, ani de research, planuri, schițe, variante. Dar toate în jurul a 3 elemente: motive, simplitate și broderie.
Așa a apărut mai întâi dorința, apoi ideea, și ulterior mijloacele prin care ea să devină realitate.

Cât de greu este să treci de la viața de corporatist, una stabilă etc la un freelancer?
Depinde cât de pregatit ești ( nu, niciodată nu ești suficient de pregătit ), cât de mare e visul tău, cât de mare e teama de eșec, dacă ți-ai făcut un plan riguros. E greu, dar te dezvoltă. Te scoate din toate zonele de confort și te “călește” psihic. Cam de 10 ori mai greu decât te aștepți să fie.
Ce e greu este să gestionezi emoțiile legate de schimbare și toată adaptarea la noul stil de viață. Teama de eșec. Dorința de a te întoarce într-un loc sigur.
E greu și dacă ești singur. Ideal este să ai alături în tot procesul oameni care să te asculte, să te susțină și să te încurajeze. Uneori oamenii aștia sunt cei la care te aștepți cel mai puțin.
Și nu în ultimul rând, ce a fost pentru mine procesul cel mai dificil a fost lipsa stabilității, incertitudinea, temerile legate de viitor și lipsa de stabilitate și predictibilitate.

Dezavantaje și avantajele unui antreprenor?
Sunt multe, și de o parte și de alta. Ar fi prea lungă lista să o putem cuprinde aici. O să mă opresc însă la lucrurile care îmi lipsesc din corporație, sunt puține, dar există. Apartenența la un grup și disciplina/responsabilitatea ( ritmul ). Și câțiva oameni de acolo. Sună ciudat, știu, dar disciplina e a good thing daca nu e obligație.
Avantaje, și ele sunt multe, dar ma opresc la unul singur, care e de fapt și motivul pentru care am ales drumul asta și motivația să îl continuu.
Timpul.
Timpul înseamna ritm. Liniște. Claritate. Disponibilitate. Slow living înseamnă calitate a vieții. Echilibru. Odihnă. Toate astea se traduc în calitatea relației cu tine și cu ceilalți.
Poți fi într-un loc sau cu cineva sau are cineva nevoie de tine, să pui totul pe hold și să fii acolo. Cu familia, cu prietenii, cu un cunoscut sau total necunoscut, care poate să-ți aducă sau căruia poți să-i aduci 10 minute de bine.
Poți fi cu părinții tăi înainte să îmbătrânească și sa nu îi mai poți vedea. Poți vedea cum îți cresc copiii daca îi ai. Poți să vezi soarele și natura cand e vreme frumoasă. Poți fi în locuri mai faine decât în metrou sau într-o clădire cu geamuri mari din care se văd alte cladiri.

De ce tradițional și nu clasic?
Aș zice ca nu se exclud una pe cealaltă. Am atins zona tradițională, fară a ne limita însă la ea. Însă ce știu sigur este că nu modern. Sau nu modernul trecător. Aș zice atemporal. Și simplu. Ceva ce poți purta oricând oriunde la orice vârsta și pentru mult timp. Ceva ce îți poate simplifica viața.

Cât de greu este creezi un obiect vestimentar și de unde îți iei creativitatea?
Să creezi un obiect vestimentar implică niște cunoștinte de proiectare, design, croitoreală, fibre, țesături, croiuri, stilism. Pe astea cu implicare și dorința le deprinzi. Mai dificil este de fapt să găsești acele modele care să respecte valorile tale personale, să te reprezinte, dar și să transmită și să placă și altora.
Cât despre creativitate, în cazul meu vine din liniște. Și un pic de izolare. Din pus lumea înconjurătoare pe off, turnat o ceașcă de ceai, în lumina caldă a unei veioze, cu o muzică lentă pe fundal și telefonul închis. Din natură. Din culori, texturi. Din lumină. Din frumos. Dar și din lipsuri. E frumos peste tot prin jur, trebuie doar să îl vedem.

Cum trebuie să fie un Creativ de Meserie ca să reușească?
Flexibil/adaptabil și pragmatic. Da, creativul e arareori pragmatic. Cred că combinația creativ-pragmatic, visător ancorat în realitate este o reușită în sine.
Realist.
Pregătit oricând să o ia de la capăt, să schimbe direcția sau să se reinventeze.

Dacă ți-a plăcut povestea Motifs și vrei să-i cunoști, nu ezita să îi cauți pe Facebook, Instagram sau aici - simplu @motifs.
La mulți ani, Dorina! Nu uita: Lucrurile de valoare se câștigă în timp și cu multă muncă!
Adaugă comentariu